Ce este boala Basedow- Graves?
Boala Basedow-Graves este o afectiune autoimuna care se caracterizeaza prin:
Ce cauzeaza boala Basedow-Graves?
Boala Basedow Graves este determinata de o disfunctie a sistemului imun al organismului, dezvoltata ca urmare a unei combinatii intre o predispozitie genetica si un factor declansator extern cum ar fi un virus.
Prin acest dezechilibru al sistemului imun, in boala Basedow Graves, se produc anticorpi care ataca glanda tiroida, stimuland-o sa sintetizeze si sa secrete mai mult hormon decat are nevoie organismul. Ca rezultat multe din functiile organismului sunt accelerate.
Boala Basedow- Graves poate sa apara la orice varsta, dar cel mai frecvent afecteaza femeile si persoanele cu varsta de sub 40 ani;
Riscul de a dezvolta aceasta afectiune creste daca:
Semne si simptome
Boala Basedow- Graves poate determina o gama variata de semne si simptome legate de excesul de hormon tiroidian, de afectarea ochilor si mai rar a pielii.
Simptome determinate de excesul de hormon tiroidian:
Simptome si semne legate de afectarea oculara:
1 din 3 oameni cu boala Basedow- Graves poate prezenta afectare oculara, cunoscuta ca Oftalmopatia Graves.
Patologia oculara poate evolua independent de afectarea tiroidiana si este agravata de fumat.
Cand se recomanda un consult medical de specialitate?
Numeroase afectiuni se pot prezenta cu semne si simptome asemanatore bolii Graves, de aceea un consult de specialitate se recomanda pentru stabilirea unui diagnostic prompt si adecvat. Astfel, de fiecare data cand o persoana prezinta unul sau mai multe din simptomele descrise se indica si un consult endocrinologic.
Analizele necesare pentru a diagnostica boala Basedow-Graves
Pe langa anamneza si examenul fizic efectuate de medicul endocrinolog, diagnosticul este pus in urma Investigatiilor de laborator: TSH, Free T4, T3, TRAb (Trab- Anticorpi antireceptor de TSH);
Acestea vor evidentia valori scazute ale TSH-ului seric, valori crescute/normale ale FT4 si T3 si valori crescute ale TRAb.
Ecografie tiroidiana – ofera informatii suplimentare in patologia de baza, importanta atat in stabilirea diagnosticului cat si monitorizarea evolutiei bolii;
Scintigrafia tiroidiana - in special utilizata pentru a exclude o alta conditie care asociaza hipertiroidism.
Metodele de tratament ale acestei boli.
Obiectivul tratamentului este reducerea cantitatii de hormoni tiroidieni si reducerea severitatii simptomelor.
Tratamentul hipertiroidismului:
Exista 3 optiuni de tratament in boala Basedow Graves:
Antitiroidiene de sinteza (cel mai frecvent Tiamazol -Thyrozol sau Propiltiouracil) – medicamente care blocheaza activitatea tiroidei (sinteza si secretia de hormoni); cura de tratament dureaza intre 18-24 luni sau mai mult, timp in care se urmareste remisiunea simptomelor si normalizarea functiei tiroidiene; Initial evaluarea presupune vizite la un interval mai scurt de timp, ca ulterior acesta sa creasca in functie de evolutia bolii;
Beta blocante: utilizate pentru blocarea efectelor hormonului tiroidian in exces, amelioararea rapida a simptomelor precum: puls accelerat, tremor, transpiratii in exces. Aceasta este o terapie asociata terapiei cu antitiroidiene.
Chiar daca pacientul este candidat pentru o terapie cu viza radicala (iod radioactiv sau interventie chirurgicala), pacientul trebuie echilibrat mai intai cu medicatie pentru readucerea la normal a nivelului
hormonilor tiroidieni)
Tratamentul oftalmopatiei Graves
In functie de severitatea si activitatea afectarii oculare se recomanda in primul rand normalizarea functiei tiroidiene, renuntarea la fumat, lacrimi artificiale, purtarea de ochelari de soare.
In cazuri moderat severe poate fi indicat tratament glucocorticoid (injectabil sau oral), medicatie imunosupresoare iar in cazuri extreme se poate recurge la chirurgie de decompresie si/sau radioterapie externa.
Ce se intampla daca pacientul nu ajunge la medic, iar boala ramane netratata?
Lipsa tratamentului poate conduce in timp la :
Cat de importanta este legatura dintre pacient si medicul specialist in tratamentul de lunga durata al acestei boli?
Tratamentul unei boli cronice presupune vizite regulate la medicul specialist, astfel incat atat medicul cat si pacientul sunt responsabili de a conlucra la crearea unei relatii armonioase.
Desi pare un factor mai degraba subiectiv in reusita tratamentului, relatia medic - pacient intr-o boala cronica este de fapt foarte importanta.
O buna comunicare este un factor cheie pentru o buna intelegere, aceasta din urma fiind la randul ei esentiala pentru a lua decizii terapeutice cat mai bune, in cazul medicului si pentru a le respecta cu cat mai multa rigurozitate in cazul pacientului.
Consecventa si complianta pacientului tin foarte mult de increderea pe care o acorda acesta medicului si recomandarilor sale, aceasta aparand totodata ca o sustinere psiho-emotionala ca este ingrijit, ajutat de cineva competent si ca tratamentul ii va fi util.
Participarea este mutuala, relatia medic -pacient fiind intr- o continua dinamica care vizeaza imbunatatirea actului medical si redobandirea starii de sanatate a pacientului.
Articol de Dr. Iuliana Maria Baranga, Medic Specialist Endocrinologie.