Generalitati
Aproximativ 1 din 100 de oameni (1 din 50 de femei cu varsta >50 ani) pot dezvolta de a lungul vietii o formatiune nodulara sau o crestere in dimensiune a unuia sau mai multe glande paratiroide.
Exista 2 tipuri de hiperparatiroidism:
- Hiperparatiroidism primar – determina hiperproductie de hormon prin cresterea in dimensiune a uneia sau mai multor glande, care se coreleaza, cu valori crescute/normale (deseori) ale calciului. Conduita terapeutica este cea chirurgicala.
- Hiperparatiroidism secundar – apare consecutiv unei alte afectiuni care determina valori ale calciului in jumatatea inferioara a normalului, cu cresterea compensatorie a parathormonului. Tratamentul este de obicei al afectiunii primare.
- Hiperparatiroidism tertiar – la pacientii cu boala cronica de rinichi stadiul 5 cu evolutie indelungata si hiperparatiroidism secundar se produce autonomizarea secretiei de parathormon.
Simptome
Hiperparatiroidismul este cel mai adesea diagnosticat inainte ca semnele si simptomele sa devina clinic manisfeste.
Cand simptomele apar acestea sunt, de regula, rezultatul disfunctiei organelor si tesuturilor determinate de cresterea calciului seric si urinar, respectiv de reducerea calciului la nivelului osului.
Simptomele pot varia ca intensitate, de la usoare, nespecifice, facand dificila suspiciunea unei afectiuni paratiroidiene pana la severe.
Semnele si simptomele intalnite pot fi:
- Renale: poliurie (urinare frecventa si in cantitati mari), polidipsie (sete exagerata), nefrolitiaza (pietre la rinichi), nefrocalcinoza, diverse grade de insuficienta renala.
- Gastrointestinale: greata, varsaturi, lipsa poftei de mancare, tulburari de tranzit (cosntipatie), pancreatita, ulcer peptic.
- Musculoscheletale: slabiciune musculara, dureri osoase, afectare densitatii minerale osoase (osteopenia, osteoporoza).
- Neurologice: scaderea gradului de concentrare, confuzie, tulburari de memorie, oboseala cronica.
- Cardiovasculare: tulburari de ritm cardiac (bradicardie), hipertensiune arteriala.
Cand sa te adresezi medicului?
Indicatia este de consult al unui specialist in cazul aparitiei oricaror din semnele si simptomele de mai sus. Astfel, se poate diagnostica si trata precoce o eventuala afectiune paratiroidiana si se vor putea evita complicatiile ulterioare.
Cauze:
Glandele paratiroide mentin un nivel optim al calciului si fosforului in organism prin reglajul fin al secretiei de parathormon. Vitamina D este, de asemenea, implicata in controlul cantitatii de calciu din sange.
In mod normal, acest mecanism functioneaza in parametri normali: cand nivelul calciului din sange scade, sinteza de parathormon creste pentru a restabili balanta. Nivelul crescut al calcemei inhiba sinteza de parathormon.
Parathormonul controleaza nivelul calciului din sange prin:
- Cresterea absorbtiei de calciu la nivel intestinal
- Cresterea reabsorbtiei de calciu de la nivel renal (via vitamina D)
- Eliberarea calciului de la nivelul osului
- Cauze hiperparatiroidism primar
- crestere tumorala nonmaligna (adenom) a uneia dintre glandele paratiroide – cea mai frecventa cauza
- cresterea in dimensiune (hiperplazie) a uneia sau a mai multor glande paratiroide
- tumora maligna a uneia dintre glandele paratiroide – exceptional
Cel mai frecvent, hiperparatiroidismul primar apare sporadic, dar poate fi secundar unei mutatii germinale (sindrom genetic).
Cauze hiperparatiroidism secundar
Este rezultatul secretiei excesive de parathormon ca mecanism de feedback in cazul unei concentratii scazute a calciului din sange.
- deficit sever de calciu – aport inadecvat de calciu din dieta, absorbtie digestiva suboptimala a calciului
- deficit sever de vitamina D
- diverse grade de insuficienta renala
Stabilirea diagnosticului
De cele mai multe ori, diagnosticul de hiperparatiroidism este realizat incidental printr-o valoarea crescuta a parathormonului si/sau a calciului seric.
Ulterior, sunt necesare investigatii suplimentare pentru stabilirea cauzei si pentru localizarea sursei de productie excesiva de parathormon (ecografie cervicala anterioara, scintigrafie cu 99mTc-SESTAMIBI).
Complicatii
Sunt efectul pe termen lung al nivelului mare de calciu din sange, cu scaderea calciului de la nivelul osului.
- Osteoporoza – cu risc crescut de fracturi de fragilitate
- Litiaza renala recurenta – cu infectii urinare frecvente
- Boli cardiovasculare
- Hipoparatiroidism nenonatal
Tratamentul hiperparatiroidismului primar
Obiectivul tratamentului este normalizarea nivelului calciului din sange si prevenirea aparitiei complicatiilor.
Nu exista metoda curativa medicamentoasa de scadere a parathormonului in cazul hiperparatiroidismului primar.
Tratamentul de electie este reprezentat de rezectia chirurgicala a paratiroidei afectate, folosind una dintre urmatoarele abordari:
- cervicotomie exploratorie (in cazul lipsei de localizare pre-operator a paratiroidei afectate)
- paratiroidectomie minim-invaziva
Monitorizare
- Dozare intra-operatorie sau imediat post-operator a parathormonului, urmarind scaderea acestuia.
- Monitorizare periodica prin dozarea parathormonului.
- Monitorizarea periodica si tratamentul complicatiilor.