In general, termenul de tiroidita reprezinta inflamatia glandei tiroide. Aceasta poate fi de mai multe tipuri si poate fi asociata cu functie normala, scazuta sau crescuta. In functie de cauza, mai poate fi clasificata in dureroasa sau nedureroasa(painless).
Tiroiditele dureroase pot fi cauzate de trauma, radiatii sau infectii pe cand cea painless este de cele mai multe ori de cauza autoimuna sau medicamentoasa.
Tiroidita subacuta(de Quervain)
Este o tiroidita care asociaza durere, fiind cea mai frecventa cauza de durere cervicala anterioara. Apare la pacienti care au un istoric de infectie virala respiratorie in ultimele 2-8 saptamani. Sunt predispusi la aceasta situatie femeile si pacientii cu un anumit teren genetic Cele mai frecvente virusuri implicate in patogenia bolii sunt coxsackie, urlian, gripal, varicelo-zosterian, SARS-COV 2, etc.
Simptome:
- Durerea tiroidiana este principalul simptom in 90% dintre cazuri. Este graduala sau cu debut brusc, implica de obicei ambii lobi tiroidieni; la 30% dintre cazuri incepe unilateral si migreaza in cateva zile; iradiaza la git, urechi, mandibula, faringe sau occiput si este agravata de deglutitie si miscarile capului.
- Mai poate fi acompaniata de febra, stare generala influentata, astenie, anorexie. La debut pacientii pot avea si semne de hipertiroidie: tahicardie, transpiratii, agitatie psiho-motorie si scadere in greutate.
Investigatii
- 1. de laborator: probele inflamatorii (VSH, PCR) crescute, hemoleucograma releva uneori leucocitoza, anticopri antivirali prezenti
- 2. imagistice: ecografia tiroidiana deceleaza cresterea in volum a glandei cu aspect hipoecogen si lipsa vascularizatiei, scintigrafia tiroidei- captare scazuta
Tratament
Tratamentul consta in administrarea antiinflamatoarelor nesterodiene (ibupofen, acid acetilsalicilic) iar daca durerea persista sau reapare se pot asocia antiinflamatoare steroidiene (prednison, metillprednisolon) in doze progresiv scazute pe o perioada de 1-2luni.
Monitorizare
Tiroidita virala este in general o afectiune autolimitata iar pacientii revin la stadiul de eutiroidie in 3-4 luni. In situatii mai rare acestia pot dezvolta hipotiroidie tranzitorie sau permanenta. Cei cu TSH>10uU/ml pot beneficia de tratament de substitutie cu levotiroxina timp de 1-2 luni. Daca dupa oprirea terapiei modificarile hormonale persista, deficitul va trebui tratat pe termen lung.